Premiile César 2019: Cea de-a 44-a gală are loc vineri seară, la Paris

Comedia „Le grand bain”, de Gilles Lellouche, şi drama „Jusqu’à la garde”, de Xavier Legrand, conduc, cu zece selecţii fiecare, în topul nominalizărilor la cea de-a 44-a gală a premiilor César, considerate Oscarurile industriei de film franceze, care va avea loc vineri seară, la Paris.

Acţiunea comediei „Le Grand Bain”, de Gilles Lellouche, este situată în universul înotului sincron, în timp ce „Jusqu’à la garde”, de Xavier Legrand, este un film şocant despre violenţa conjugală.

Cele două pelicule, alături de westernul englezesc al lui Jacques Audiard „Les Frères Sisters”, adaptarea din Marguerite Duras a lui Emmanuel Finkiel „La Douleur”, comedia lui Pierre Salvadori „En liberté!”, omagiul adus gloriilor muzicii semnat de Alex Lutz „Guy” şi „Pupille”, de Jeanne Herry, despre un proces de adopţie, sunt nominalizările de anul acesta în categoria „cel mai bun film”.

Xavier Legrand şi Gilles Lellouche concurează la premiul pentru cel mai bun regizor cu Emmanuel Finkiel, Pierre Salvadori, Jacques Audiard, Alex Lutz şi Jeanne Herry.

La premiul César pentru cel mai bun actor au fost nominalizaţi Denis Ménochet („Jusqu’à la garde”), Romain Duris („Nos batailles”), Gilles Lellouche („Pupille”), Edouard Baer („Mademoiselle de Joncquières”), Vincent Lacoste („Amanda”), Alex Lutz („Guy”) şi Pio Marmaï („En liberté!”).

De asemenea, la premiul pentru cea mai bună actriţă au fost nominalizate Mélanie Thierry („La douleur”), Virginie Efira („Un amour impossible”), Léa Drucker („Jusqu’à la garde”), Élodie Bouchez şi Sandrine Kiberlain („Pupille”), Cécile de France („Mademoiselle de Joncquières”) şi Adèle Haenel („En liberté!”).

Lista completă a nominalizărilor se găseşte pe site-ul organizatorului galei César, Academia de film franceză (l’Académie des Arts et Techniques du Cinéma).

Cea de-a 44-a gală a premiilor César va avea loc vineri seară, la Sala Pleyel din Paris. Actriţa şi cântăreaţa Kristin Scott Thomas va deschide, în calitate de preşedinte onorific, gala, unde cineastul american Robert Redford va primi un premiu pentru întreaga carieră.

Anul trecut, lungmetrajul „120 battements par minute”, de Robin Campillo, a fost marele câştigător al galei, cu şase trofee, printre care şi cel pentru cel mai bun film.

OSCAR 2019: O cursă strânsă, dar cu recorduri. Semnal de alarmă asupra ritmului schimbărilor de la Hollywood

Premiile Oscar 2019 se prezintă ca o cursă strânsă la secţiunea dedicată celui mai bun film, în plus, unele recorduri înregistrate pe lista nominalizărilor atrag atenţia asupra ritmului lent cu care se produc schimbările la Hollywood.

De obicei, premiile care sunt decernate înaintea Oscarurilor pot să ofere anumite indicii legate de favoritul anului pentru trofeele acordate de Academia de film americană. În 2019, atunci când au acordat trofeele asociaţiei lor, producătorii au ales drept cel mai bun film „Green Book/ Green Book: O prietenie pe viaţă”, regizorii au remarcat „Roma”, editorii au fost cuceriţi de „Bohemian Rhapsody” şi de „The Favourite/ Favorita”, directorii de imagine au mers pe „Cold War/ Războiul rece”, iar scenariştii au premiat „Can You Ever Forgive Me?” şi „Eighth Grade”.

Faptul că nu se prea pot stabili favoriţi pentru trofeul Oscar pentru cel mai bun film i-a făcut pe cei de la Variety să vorbească despre „teritorii necunoscute”, iar platforma Deadline a numit premiile din acest an „una dintre cele mai strânse curse din istoria academiei”.

Ieşită din comun este şi nominalizarea multor filme care au statut de superproducţii. Variety remarcă faptul că filmele enumerate între cele opt nominalizări au câştigat împreună nu mai puţin de 1,3 miliarde de dolari numai în Statele Unite. Este cea mai mare cifră de încasări pentru filmele nominalizate la Oscar, din 2010, când „Toy Story 3”, „Inception/ / Începutul” şi „True Grit/ Adevăratul curaj” adunau 1,35 de miliarde de dolari. De fapt este pentru prima dată din 2012 când totalul încăsărilor înregistrate de filmele nominalizate depăşeşte un miliard de dolari.

În ultimii ani, membrii Academiei de film au fost acuzaţi că au pierdut legătura cu gusturile publicului. Ultimii câştigători ai Oscarului pentru cel mai bun film au avut cifre de audienţă mai degrabă modeste în cinematografele americane, de la cele 28 de milioane de dolari raportate de „Moonlight/ În lumina lunii”, până la „The Shape of Water/ Forma apei” (cu 64 de milioane) şi „Spotlight” (45 de milioane). De fapt, din 2011, singura producţie care a câştigat Oscarul pentru cel mai bun film şi a avut încasări mai mari de 100 de milioane de dolari în Statele Unite este „Argo”, cu 136 milioane de dolari.

Dintre peliculele lansate în cinematografe se poate spune că sunt mai modeste cifrele de la „Bohemian Rhapsody” (211 milioane de dolari, cinci nominalizări) şi „A Star Is Born/ S-a născut o stea” (209 de milioane până acum, cu opt nominalizări).

Cu toate că între filmele nominalizate se numără „Roma”, care, fiind lansată în principal pentru distribuţia pe platforma online Netflix, are o cifră oficială de încasări destul de mică, media încasărilor înregistrate de peliculele nominalizate rămâne cea mai ridicată din ultimele două decenii, cu 163 de milioane de dolari. Doar în 2009 a mai fost o medie de 170 de milioane de dolari pentru peliculele nominalizate.

Un record este faptul că, pentru cele 20 de categorii la care concurează cu bărbaţi, nu mai puţin de 52 dintre persoanele nominalizate sunt femei. Numărul a crescut faţă de anul trecut când numai 44 de femei erau nominalizate.

Cu toate acestea nicio femeie nu se numără printre regizorii nominalizaţi în acest an, în toată istoria secţiunii doar nouă regizoare fiind nominalizate şi doar una câştigând trofeul pentru regie.

În ceea ce priveşte câştigătorii, cifrele arată că egalitatea este departe: sunt 21 de ani de când o compozitoare a câştigat Oscarul pentru o partitură originală (Anne Dudley, pentru „The Full Monty/ Gol puşcă”), 13 ani de când a fost premiată o femeie pentru scenariu adaptat (Diana Ossana, pentru „Brokeback Mountain/ O iubire secretă”), 12, de când a câştigat o femeie pentru scenariu original (Diablo Cody, pentru „Juno”), opt ani de la ultimul triumf al unei femei la secţiunea rezervată filmelor în altă limbă decât engleza (Susanne Bier, pentru „In a Better World/ Într-o lume mai bună”), ca şi pentru mixaj de sunet (Lora Hirschberg, pentru „Inception/ Începutul”), iar de la singurul triumf al unei femei la regie au trecut nu mai puţin de nouă ani (Kathryn Bigelow, pentru”The Hurt Locker/ Misiuni periculoase”).

Lungmetrajele „The Favourite”, de Yorgos Lanthimos, şi „Roma”, de Alfonso Cuaron, conduc, cu câte zece selecţii, în topul nominalizărilor la cea de-a 91-a ediţie a galei Oscar, va avea loc duminică, la Dolby Theatre din Los Angeles. Câte opt nominalizări au primit filmele „A Star Is Born”, de Bradley Cooper, şi „Vice”, de Adam McKay, iar „Black Panther”, de Ryan Coogler, de la Marvel, are şapte selecţii, inclusiv pentru cel mai bun lungmetraj. Pentru prima dată, Spike Lee a fost nominalizat atât la premiul pentru cel mai bun regizor, cât şi la cel pentru cel mai bun film, fiind doar al şaselea cineast de culoare care se poate lăuda cu această performanţă.

Premiile Oscar. Detalii ciudate despre cele mai aşteptate premii din cinematografie

Cele mai ciudate 12 detalii despre premiile Oscar din 2019 includ faptul că una dintre protagonistele listei de nominalizaţi concurează cu idolii care i-au inspirat numele de scenă şi cel că un actor şi personajul său au aceeaşi zi de naştere, dar opţiunile lor politice sunt opuse, arată BBC.

Lady Gaga şi-a împrumutat numele de scenă din piesa formaţiei Queen „Radio Gaga”, interpreta declarând că „adoră” trupa. La mai bine de zece ani de la debut, cântăreaţa se regăseşte faţă în faţă cu legendarii muzicieni, filmul său în care joacă, „A Star is Born”, de Bradley Cooper, fiind nominalizat alături de biografia trupei Queen „Bohemian Rhapsody”.

Aceasta este a treia oară când Amy Adams şi Christian Bale joacă împreună într-un film şi primesc amândoi nominalizări la premiile Oscar. Au fost pe genericul „Luptătorul/ The Fighter”, din 2010, al „Ţeapă în stil american/ American Hustle”, în 2013, iar acum amândoi au fost nominalizaţi pentru rolurile interpretate în „Vicele/ Vice”. Până acum, numai Bale a plecat acasă cu un Oscar, pentru rolul interpretat în producţia din 2010.

Mahershala Ali este favorit pentru premiul Oscar acordat celui mai bun actor într-un rol secundar, pentru apariţia sa în „Green Book: O prietenie pe viaţă/ Green Book”. A câştigat acelaşi premiu şi în urmă cu doi ani, pentru rolul din „La lumina lunii/ Moonlight”. Dacă ar câştiga, Ali ar deveni actorul premiat cel mai repede cu un al doilea Oscar, după trofeele câştigate de Tom Hanks în 1993, pentru „Forest Gump”, şi în 1994, pentru „Philadelphia”.

Glenn Close ar putea deţine titlul de actriţa cu cele mai multe nominalizări la Oscar fără să fi câştigat nici o singură dată. Până acum adunase şase nominalizări, pentru roluri în filme ca „Atracţie fatală/ Fatal Attraction”, „Legături primejdioase/ Dangerous Liaisons”, „Albert Nobbs” şi „Marea răceală/ The Big Chill”. De data aceasta, la a şaptea nominalizare, norocul său s-ar putea să se schimbe, Glenn Close fiind favorită pentru a câştiga premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă, pentru rolul său din „The Wife”.

Atât în categoria „cel mai bun actor în rol principal”, cât în ceea ce priveşte „cel mai bun rol secundar masculin”, patru dintre cei cinci nominalizaţi au interpretat persoane care au existat în realitate. Iar la ambele categorii excepţia vine de la roluri interpretate în „A Star is Born” – Bradley Cooper, respectiv Sam Elliott.

Printre persoanele reale interpretate pe ecran de nominalizaţii de la cele două categorii se numără Freddie Mercury, Vincent Van Gogh, Dick Cheney şi George W. Bush.

Aceasta este prima dată când platforma Netflix este nominalizată la categoria „cel mai bun film”. Premiera se datorează producţiei „Roma”, în regia lui Alfonso Cuaron. Pelicula a adunat majoritatea premiilor pentru care a fost nominalizată, inclusiv trofeul BAFTA.

Protagonista peliculei „Roma”, Yalitza Aparicio, nu mai jucase niciodată într-un film înainte să fie distribuită în superproducţia mexicanului Alfonso Cuaron. De-a lungul timpului, au mai fost nominalizate pentru premiul Oscar acordat celei mai bune actriţe în rol principal debutantele Quvenzhane Wallis („Tărâmul visurilor/ Beasts of the Southern Wild”, 2013), Gabourey Sidibe („Precious: După romanul Push de Sapphire/ Precious: Based on the Novel Push by Sapphire”, 2009) şi Hailee Steinfeld („Adevăratul curaj/ True Grit”, 2010).

Toate cele patru premii acordate pentru interpretare în acest an ar putea să ajungă la actori care au adus pe marele ecran personaje lesbiene, gay sau bisexuale. Acest lucru s-a întâmplat la premiile BAFTA 2019, unde Olivia Colman şi Rachel Weisz au interpretat personaje care au o relaţie în „Favorita/ The Favourite”, interpretarea pe care Mahershala Ali i-a oferit-o lui Don Shirley a inclus aluzii la relaţiile homosexuale ale muzicianului, iar Rami Malek l-a jucat pe Freddie Mercury, care a fost bisexual. Anul trecut, lista actorilor care au câştigat Oscarurile şi cea a celor distinşi cu premiile BAFTA au fost identice: Frances McDormand, Gary Oldman, Allison Janney şi Sam Rockwell au plecat cu trofeele pentru care au fost nominalizaţi la ambele ceremonii.

Din 2008, odată cu nominalizarea peliculei „Cavalerul negru/ The Dark Knight”, Academia de film americană a mărit numărul de producţii nominalizate pentru trofeul Oscar acordat pentru cel mai bun lungmetraj, de la cinci la zece. Astfel s-a încercat să se ofere posibilitatea aprecierii mai multor pelicule de succes cu supereroi, pe care publicul se duce să le vadă la cinema. Totuşi a durat mai mult de un deceniu până când un nou film cu supereroi a fost nominalizat, lucru care se întâmplă acum cu „Pantera neagră/ Black Panther”.

Animaţia „Incredibilii 2/ Incredibles 2” se numără printre nominalizaţii din acest an la categoria de specialitate. Dar filmele care continuă o poveste anterioară au câştigat rar. Ultima dată s-a întâmplat în 2010, când a câştigat „Toy Story 3”. Mulţi au crezut că a fost şi cazul producţiei „Big Hero 6”, dar, în ciuda titlului, aceasta nu era o continuare. Cei de la BBC spun că s-ar putea să fi contat şi faptul că realizatorii „Toy Story” au lăsat o pauză de 11 ani între primul şi al doilea film din serie şi astfel s-ar putea explica entuziasmul membrilor Academiei. „Incredibles 2” vine la 14 ani de la prima producţie din serie, iar acest lucru ar putea să îi ajute pe producători.

Christian Bale este născut în aceeaşi zi cu Dick Cheney, al cărui rol îl joacă în „Vice”. Cu toate acestea, Bale nu împărtăşeşte şi viziunea politică a fostului vicepreşedinte republican. Când a primit trofeul pentru cel mai bun actor la ceremonia Globurilor de Aur, Bale a spus în discursul de mulţumire: „Îţi mulţumesc, Satan, pentru că mi-ai dat inspiraţia să joc acest rol”.

Lungmetrajele „The Favourite”, de Yorgos Lanthimos, şi „Roma”, de Alfonso Cuaron, conduc, cu câte zece selecţii, în topul nominalizărilor la cea de-a 91-a ediţie a galei Oscar, va avea loc pe 24 februarie, la Dolby Theatre din Los Angeles. Câte opt nominalizări au primit filmele „A Star Is Born”, de Bradley Cooper, şi „Vice”, de Adam McKay, iar „Black Panther”, de Ryan Coogler, de la Marvel, are şapte selecţii, inclusiv pentru cel mai bun lungmetraj. Pentru prima dată, Spike Lee a fost nominalizat atât la premiul pentru cel mai bun regizor, cât şi la cel pentru cel mai bun film, fiind doar al şaselea cineast de culoare care se poate lăuda cu această performanţă.

Gwyneth Paltrow, acuzată că ar fi accidentat un bătrân și a fugit

Actriţa Gwyneth Paltrow a fost acuzată într-un nou proces, marţi, că i-a provocat unui bărbat răni la coaste şi o contuzie după ce a intrat în el pe pârtia de schi din Utah, în 2016.

Terry Sanderson, în vârstă de 72 de ani, a spus în timpul conferinţei de presă, la Salt Lake City, că a auzit un „ţipăt isteric” când a fost lovit în spate pe pârtia de începători din staţiunea montană Deer Valley, pe 26 februarie 2016. El îşi aminteşte că a fost aruncat înainte şi s-a dezechilibrat înainte de a-şi pierde cunoştinţa. O cunoştinţă care a fost martor la incident a afirmat că Paltrow l-a lovit în spate.

Paltrow a negat învinuirile prin purtătoarea sa de cuvânt Heather Wilson, care a afirmat într-o declaraţie: „Acest proces este nefondat şi credem că se va face dreptate”.

Sanderson a pretins că actriţa în vârstă de 46 de ani l-a lăsat rănit pe munte şi nu a cerut ajutor. Instructorul de schi care era împreună cu Paltrow şi familia şi prietenii ei a depus o mărturie în care susţine că nu actriţa a fost de vină.

Acuzatorul a spus că a avut nevoie de aproape trei ani pentru a depune plângere din cauză că a avut probleme cu picioarele, cu avocaţii anteriori şi nu a putut funcţiona corect din cauza contuziei.

Bărbatul cere despăgubiri de 3,1 milioane de dolari şi a negat că a dat-o în judecată pe Paltrow pentru că este celelbră şi bogată. El a catalogat drept nepoliticos gestul actriţei de a nu îşi cere scuze faţă de ce s-a întâmplat.

Gwyneth Paltrow, născută pe 27 septembrie 1972, a devenit cunoscută după ce a jucat în filmul ”Seven” (1995), în care l-a avut partener pe Brad Pitt. După rolurile din comedia romantică ”Dincolo de uşi/ Sliding Doors” (1998) şi thrillerul ”O crimă perfectă/ A Perfect Murder” (1998), Gwyneth Paltrow a devenit celebră pe plan mondial graţie rolului din ”Shakespeare îndrăgostit/ Shakespeare in Love” (1998), care i-a adus premiul Oscar şi Globul de Aur. S-a remarcat apoi în filme precum ”Talentatul domn Ripley/ The Talented Mr. Ripley” (1999), ”O familie genială/ The Royal Tenenbaums” (2001), ”Uşuraticul/ Shallow Hal” (2001) şi ”Dovada/ Proof” (2005). Din 2008, actriţa americană interpretează rolul Pepper Potts, asistenta şi iubita personajului Iron Man din francizele cinematografice ”Iron Man” şi ”The Avengers”.

Lucian Pintilie, omagiat de universitatea căreia i-a refuzat mereu titlul de Doctor Honoris Causa

Regizorul Lucian Pintilie este omagiat de Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” (UNATC) din Bucureşti, pe care a refuzat-o de câte ori i-a propus titlul de Doctor Honoris Causa, cu ocazia zilelor instituţiei de învăţământ.

„Studenţii şi profesorii universităţii noastre îşi acordă, în fiecare an, pe 30 ianuarie, o zi de relache. E data pe care istoria culturii o menţionează ca zi de naştere a lui Caragiale şi, de aceea, un prilej de sărbătoare şi sărbătorire a celor care, prin activitatea lor, au marcat arta şi învăţământul artistic din ţara noastră. Lucian Pintilie a refuzat, de fiecare dată când «institutul» pe care l-a absolvit (al 13-lea (!) pe lista promoţiei 1956, clasa profesorului George Dem. Loghin), a dorit să îl «sancţioneze» cu titlul de Doctor Honoris Causa. Dar, cum în carnavalul vieţii regulile se pot schimba în timpul jocului, în acelaşi spirit polemic care le-a fost comun lui Caragiale şi lui Pintilie, am decis să îi omagiem împreună, în contumacie, nu una, ci două zile, pe 30 şi 31 ianuarie”, arată reprezentanţii instituţiei de învăţământ.

Ziua UNATC 2019 a debutat miercuri, de la ora 11.00, când trei dintre foştii rectori ai UNATC, Victor Rebengiuc, Florin Mihăilescu şi Florin Zamfirescu, au fost invitaţi să modereze un dialog deschis între studenţi şi colaboratori ai lui Lucian Pintilie (actori, scenografi, directori de imagine, scenarişti, producători).

După amiază au fost proiectate două documentare realizate în timpul filmărilor la „De ce trag clopotele, Mitică?” („Fără titlu”, un film de Horea Lapteş) şi „Balanţa” („Filmare/ Filmage”, realizat de Gabriel Kosuth).

„Fantezia unui mare artist este nelimitată, ea e stimulată în primul rând de prezenţa altor mari artişti, care au trăit înainte sau în acelaşi timp cu el; experienţele artistice trecute şi contemporane o proiectează în direcţiile cele mai halucinante, cele mai neverosimile ale cunoaşterii. Expresia acestor căutări noi o ştim. Ea e întotdeauna polemică. Cu ce a fost înainte sau chiar cu artistul însuşi”, scria Lucian Pintilie, în 1965, într-un articol publicat de revista Teatrul.

Întâlnirea continuă joi, când, de la ora 11.00, are loc o sesiune de comunicări ştiinţifice coordonată de Laurenţiu Damian. După-amiază, vor fi difuzate două dintre capodoperele cinematografice ale lui Lucian Pintilie: „De ce trag clopotele, Mitică?” (ora 16.00) şi „Balanţa” (ora 18.30).