Albumul „Les films de Sainte-Orlan”, care rezumă expoziţia omonimă cu afişe de filme fictive, a artistei franceze Orlan, de anul trecut, din Cluj-Napoca, a fost lansat la Muzeul Naţional de Artă a României.
„Expoziţia din Cluj-Napoca a fost constituită în jurul filmelor pe care artista Orlan le-a realizat de-a lungul carierei sale, este o retrospectivă pe această temă, a filmelor fictive pe care le-a făcut, pentru că ceea ce s-a putut vedea la Cluj-Napoca era un soi de publicitate falsă sau fictivă pe care artista a conceput-o în jurul unor filme care nu au existat, dar având în vedere că filmul a fost decenii la rând pentru marele public un element de interes extraordinar, ea a plecat de la premisa că în jurul acestui motiv se poate construi ceva care are legătură cu artele plastice şi cu prezenţa artistului, cu faptul că el devine o vedetă în societate”, a declarat directorul general al Muzeul Naţional de Artă a României, Călin Stegerean, cu prilejul lansării albumului.
Acesta a precizat că albumul „Les films de Sainte-Orlan” rezumă expoziţia omonimă, cuprinzând, însă, şi contribuţii teoretice ale unor exegeţi ai artei contemporane, cum este Horea Avram, Raluca Oancea şi Laura Ilea.
Stegerean a menţionat că albumul coordonat de Florin Ştefan şi Horea Avram a fost publicat de Fundaţia Culturală Intact şi a fost realizat cu sprijinul Institutului Francez din România.
El a adăugat că Orlan, una dintre cele mai importante reprezentante ale artei corporale, s-a revoltat împotriva canoanelor frumuseţii, supunându-se unor operaţii de chirurgie „estetică”.
„Mi-am pus întrebări despre vedetele din fotbal, stereotipurile legate de frumuseţe şi despre operaţiile estetice, despre genetică şi biotehnologie şi, bineînţeles, despre cinema şi ficţiunea pe care o suscită. (…) Mi-am pus întrebări despre presiunea care se pune pe corp, presiunea socială, culturală, tradiţională, politică sau chiar religioasă care conferă un anumit statut acestui corp, îndeosebi celui al femeii”, a mărturisit Orlan.
Curatorul expoziţiei „Les films de Sainte-Orlan”, Horea Avram, a afirmat că evenimentul a fost croit în jurul ideii de film. „A fost o abordare curatorială într-o cheie cinematică. Am încercat să fac din spaţiul luminat al galeriei mai degrabă unul în penumbră, care aduce mai degrabă a multiplex sau a cinematograf, pentru că era un spaţiu care găzduia o serie de afişe de film care nu există”, a punctat Horea Avram.
În opinia sa, a fost o încercare „de a provoca mediul filmic”. El a menţionat că expoziţia a mai cuprins şi instalaţii video, coloana sonoră a unei pelicule care nu există.
„Expoziţia a avut o rezonanţă foarte bună şi am zis că trebuie să punem o piedică în calea uitării şi să facem un catalog la finalul acestei minunate aventuri”, a adăugat Horea Avram.