Concert mare la Sala Palatului, cu ocazia zilei de nastere a solistului pop-rock Gabriel Cotabita, care a implinit pe 1 noiembrie 55 de ani. Asa arata maturitatea unui artist? Chiar asa: sala a fost plina ochi, publicul a cantat, a dansat si l-a ovationat pe artist minute in sir, in picioare.
Au fost foarte multe femei, mai multe decat barbatii. Doamnele, tinerele doamne si domnisoarele si-au aclamat idolul, uneori ca la un meci de fotbal, unele dintre ele cu barbatii langa ele, uneori amuzati, alteori luati si ei de antrenul reprezentatiei.
Au fost in sala si copii de 15-16 ani, precum si tineri cantand cot la cot cu cei mai in varsta, pana tarziu, dupa ce troleibuzele, autobuzele si celelalte buze s-au retras pe-acas’ si in sala au ramas numai doritorii de specialitati.
Sursa foto: Facebook
Pentru ca, da, in partea a doua a concertului – dupa un lung logos sustinut de Florin Piersic, in orice caz de mai bun gust decat un film indian, dar continand, ca si acesta, si zambete, dar si lacrimi, si bancuri destul de fara fermoar, dar si momente in care, de exemplu, ne-am adus aminte de Adrian Paunescu si de cateva momente in care cei doi s-au conversat si au interactionat – a urmat un recital VH2 & Gabriel Cotabita, cu o muzica putin mai spre rock decat in prima parte.
Cotabita, in mare forma, foarte emotionat la inceput, schimband mai multe tinute ude de transpiratie emotiva („Sunt o comoară pentru orice curăţătorie chimică„, a glumit artistul), a reusit abia dupa a doua piesa sa inceapa dialogul cu sala: „Mi s-au taiat toate picioarele cand am intrat pe scena„.
A cerut din sala mai multe servetele, a poftit la apa plata a fanilor sai (pe care a baut-o), a vorbit mult, dar cu miez si a jucat rolul oaspetelui care este gazda si un partener agreabil de discutie, care te acopera cu muzica buna, cu efluvii de empatie si pasionalitate sonora.
Sala a fost plina de VIP-uri. Intr-un capat de rand, langa intrarea din stanga, medita Andrei Partos, realizatorul emisiunii „Psihologul Muzical” de pe postul national de radio, impreuna cu cativa emuli ai sai.
Familia Tudor (Ionel si Andrei, precum si Andreea Andrei) a fost prezenta in corpore, evident, cu Andrei pe scena, la unul dintre cele doua piane, in timp ce la al doilea se afla Walter Dionisie, cu noua sa coafura inconfundabila cu ciuf, lovind cu fruntea in clapele pianului electric si aruncand jos, in stanga, partitura dupa fiecare melodie. Ca si Andrei Tudor, de altfel.
I-am vazut in sala alaturi pe Horia Moculescu si Alexandra Velniciuc, Iuliana Marciuc, Mihaela Tatu, pe actorul Marin Moraru si sotia, Nicu Patoi, care se pregateste sa isi lanseze un nou album cu Platonic Band, pe Dan Teodorescu de la Taxi, si nu in cele din urma pe Roxana Iliescu de la B1, care a fondat fan clubul Gabriel Cotabita, ocupandu-se si de promovarea concertului.
Cornel Fugaru si Mirela Voiculescu-Fugaru traversau printre randuri sala, asa cum odinioara Cornel Fugaru canta printre note cu Sincronul.
Inainte de Florin Piersic, primul invitat al lui Cotabita a fost Mihai Bendeac, despre care pot sa afirm ca m-a surprins: nu ma asteptam sa fie chiar atat de bun. Intra pe rand in pielea fiecaruia dintre personajele pe care le imita. De fapt, cei doi prieteni, Misu Bendeac si Gabi Cotabita, se pare ca au multe in comun, pentru ca la Gabriel Cotabita, intre doua melodii cantate, am vazut adevarate momente de stand-up comedy, bine coafate cu doze de autoironie.
Anterior, la „Nasul”, pe B1TV, rememorand momentul despartirii fortate de Holograf, din cauza ca trupa trebuia sa iasa din tara, iar Cotabita nu era lasat, acesta l-a intrebat pe Radu Moraru daca a fost bine ca s-a intamplat asa si pana la urma a facut cariera ca solist de muzica pop.
Da, a fost bine, a dat cantece foarte frumoase si cu mare succes la public, dar potentialul sau, dupa parerea mea, este mai mare, de solist al unei trupe rock. Asa cum o dovedeste partea a doua a serii, in care a cantat cu grupul VH2.
Gabi Cotabita are acum o voce mare, cu ambitus si volum, dotata cu niste frecvente, armonici grave, o voce cultivata in timp si ajunsa acum la maturitate artistica.
Piesele lui de succes au sunat parca si mai bine acum, fie ca vorbim despre „Noapte albastra”, „Domnisoara, nu pleca”, „Balada timidului etern”, „Raiul e pe Pamant”, „Ave Maria” – acestea fiind doar cateva dintre cantecele pe care Cotabita ni le-a daruit cu generozitate, emotie, sensibilitate si forta interpretativa, tinand publicul „Prizonier” mai bine de doua ore. Un concert pe care-l dorim reluat cat mai curand.
2 thoughts on “Gabriel Cotabita, un profesionist adevarat pe scena Salii Palatului”