Anchetatorul Monden

Zilele de 24, 25 şi 26 decembrie vor fi dedicate la TVR 1 celor 55 de ani pe care Televiziunea Română îi împlineşte în luna decembrie a acestui an. Zilele TVR vor fi, pentru telespectatorii postului TVR 1, prilej de întâlnire cu glorii ale teatrului, sportului, filmului, muzicii, dar şi o bună ocazie de a trece în revistă istoria TVR aşa cum aceasta s-a împletit cu destinul câtorva dintre cei mai mari actori, sportivi, muzicieni de la noi.

La TVR 1 vor fi trei zile speciale dedicate unui singur eveniment. Zilele TVR – 55 de ani de film, teatru, muzică şi sport la Televiziunea Română. Tot ce a fost mai bun, mai emoţionant, mai vesel, mai spectaculos în 55 de ani va fi revăzut, reamintit, repovestit.

Sute de actori, sportivi, artişti vă dau întâlnire pe 24, 25 şi 26 decembrie pentru a retrăi clipe de glorie şi bucurie pură. Mircea Radu va fi primul prieten de drum prin istoria televiziunii şi a momentelor formidabile din cei 55 de ani. Împreună cu Mircea pe 24, cu Iuliana Tudor (pe 25 decembrie) şi cu maestrul Florin Piersic (pe 26 decembrie), telespectatorii vor petrece trei zile pe care şi le vor amintiti încă 55 de ani.

Programele speciale încep sâmbătă, cu 55 de ani de sport în 55 de minute, pentru ca apoi Liana Stanciu să prezinte o călătorie emoţionantă prin istoria celor mai importante concursuri muzicale pe care telespectatorii le-au urmărit numai la TVR: Cerbul de Aur şi Eurovision, sâmbătă, de la ora 11.15.

„Nu am făcut o trecere în revistă cronologică, pentru că poate ar fi fost plictisitoare. Am preferat să căutăm în arhiva de aur a TVR momente poate mai puţin ştiute, văzute de telespectatori (cum ar fi imaginile cu Valeriu Lazarov şi Alexandru Bocăneţ pregătind ediţiile Cerbului de Aur din anii ‘68, ‘69, ‘70 şi ‘71, de exemplu). Avem o primă apariţie a Margaretei Pâslaru la Cerbul de Aur din 1968 şi o declaraţie a ei de săptămâna trecută, în care ne spune cum a trăit acel moment pe scena primului Cerb. E de fapt un best of al marilor evenimente muzicale ale TVR”, mărturiseşte Liana Stanciu, prezentatoarea programului.

Tot în acest program, telespectatorii vor avea surpriza să-l vadă pe tânărul despre care încă nu auzise nimeni – Julio Iglesias, în câteva videoclipuri filmate la Braşov. Gabriel Cotabiţă îşi aminteşte că în 1992, la Braşov, Patricia Kaas a fost nemulţumită că trebuia să urce pe scenă după un interpret român pentru că publicul era înnebunit după artiştii români. Dan Teodorescu (Taxi) a făcut de asemenea exerciţii de sinceritate: „în 2000, când a fost la Eurovision, piesa Luna a fost foarte bună. Eu am cântat foarte prost” (Dan Teodorescu).

La Replay, de la ora 14.30, Marian Olaianos a pregătit cele mai bune momente ale echipei naţionale de fotbal a României şi cele mai bune momente ale echipelor de club. Apoi, de la 16.30, nume mari ale muzicii româneşti şi internaţionale vin la întâlnirea cu Moş Crăciun şi Moş Gerilă pusă la cale de echipa emisiunii Ne vedem la TVR.  Desigur, fiecare aduce cu sine tolba cu colinde, aşa că telespectatorii emisiunii realizate de Marina Almăşan se vor delecta ascultând colinde din diverse zone ale ţării, dar şi din colţuri diferite din lume.

Iuliana Tudor este una dintre vedetele TVR care a răspuns „prezent” invitaţiei de a intra în casele românilor de sărbători, interpretând un colind live. Dan Helciug vine şi el să ne colinde, alături de trupa sa. De asemenea, Benone Sinulescu, unul dintre cei mai apreciaţi interpreţi de muzică populară, nu putea lipsi de la întâlnirea de sâmbătă.

O altă colindătoare care trece prin platoul Ne vedem la TVR este Andra, care se şi alege cu daruri pentru cel mic. Brad Vee Johnson (fost membru al trupei Boney M), Vlad Miriţă, Dalma, Gabriel Cotabiţă, Paula şi Ovi sunt alţi colindători care s-au oferit să aducă bucurie prin cântecele lor. BIU (nepoata lui Fidel Castro) vine şi ea la întâlnirea cu Moş Crăciun, să interpreteze un colind cubanez.

Mircea Radu, unul dintre prezentatorii care şi-au făcut debutul în TVR, primeşte daruri de la… o Crăciuniţă. În schimb, el oferă telespectatorilor emisiunii un colind special. Ne vedem la TVR şi cu glorii ale Televiziunii Române: familia Ţopescu, Sanda Ţăranu.

TVR 1 şi TVR HD transmit sâmbătă seară, de la ora 21.00, marea finală a celui de-al treilea sezon al emisiunii ÎnTrecerea anilor. Cele mai iubite decade din cel de-al treilea sezon al emisiunii ÎnTrecerera anilor, anii ‘60 şi anii ’90. Poate cele mai spectaculoase momente ale finalei vor fi surprizele pe care Mircea Radu şi sosia lui, actorul Radu Micu, le-au pregătit telespectatorilor: cei doi vor interpreta hituri ale anilor ‘60, ‘70, ‘80, ‘90 şi 2000, decadele reprezentate în concurs la ÎnTrecerea anilor.

Nicolae Furdui Iancu, Maria Dragomiroiu, Lavinia, Daniel Iordachioaie, Aurelian Temişan, Marcel Pavel, Tavi Colen, Sanda Ladoşi şi Silvia Dumitrescu, Narcisa Suciu, Cornelia şi Lupu Rednic, Maria Crăciunu (fetita de 11 ani care a cucerit Italia câştigand recent Premiul juriului la concursul “Ti lascio una canzone” şi care va cânta în spectacolul de Crăciun de la Vatican) vor veni pentru ultima ediţie din acest an a ÎnTrecerii anilor. 

Tot duminică, după transmisiunea în direct a Slujbei de Crăciun, TVR 1 continuă programele prin care aniversează 55 de ani de existenţă cu 55 de ani de folclor la TVR, realizat de Elise Stan. De la 14.30, Iuliana Marciuc face o incursiune în istoria umorului la TVR în emisiunea Înainte şi după Toma. Este un omagiu adus celor care au realizat de-a lungul timpului scheciuri celebre la TVR. Actori de azi şi de ieri (Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Corina Chiriac, Magda Catone, Bogdan Stanoevici, Marius Florea Vizante, Gruia Sandu, Ilinca Goia) sunt invitaţii acestui program în care pot fi urmărite atât secvenţe memorabile de arhivă, cât şi momente filmate special pentru aniversarea televiziunii.

Dan Bittman lasă Holograful pentru Ansamblul Dor Român, duminică, de la ora 17.45. Pentru prima dată, în 8 ani de Dănutz SRL, de Crăciun, Dan Bittman şi Antonio Passarelli dau o petrecere cu cei mai iubiţi interpreţi de muzică populară din România: Matilda Pascal Cojocăriţa, Ştefan Cigu, Horaţiu Cigu şi Ansamblul Dor Românesc din Bistriţa, Andra, Săndel Mihai şi Aurora Mihai, Aurel Tămaş, Cornelia şi Lupu Rednic. 

Dan Bittman lasă Holograful pentru Ansamblul Dor Român

Trăsnitul Florea Gheorghe va demonstra cum poate un om să ţină pe nas un baros de 20 kg. Câteva momente inedite îşi vor găsi locul în această ediţie specială de Crăciun: o paradă de modă cu blănuri marca Flora Năstase, în care s-au combinat elemente ale costumului popular tradiţional românesc cu accesorii de blană, dar şi o nouă variantă a piesei „Ţi-am dat un inel”, de data asta pe ritm de horă, cântată de Dan Bittman şi Ansamblul Dor Românesc. Cornelia şi Lupu Rednic vor putea fi urmăriţi într-o ipostază mai puţin obişnuită: cea de actori.

De la 21.00, trupa Distractis este în căutarea lui Moş Crăciun. Spiriduşul şi renul, cele două mâini drepte ale Moşului, îl caută peste tot. Chiar şi agenţii Fiscului, ANAF-ul şi DNA-ul sunt pe urmele lui. Apoi membrii grupului Distractis mai caută Moşul şi la mall… într-un târziu, telespectatorii îl vor întâlni pe Moş Crăciun la doctorul psihiatru Carla Junghi, care îl tratează de depresie, de încălzire globală şi de recesiune.

În premieră, cei mai iubiţi interpreţi de muzică populară şi cele mai faimoase ansambluri de dansuri folclorice din România se vor afla în direct în ziua de Crăciun la TVR 1 pentru a sărbători alături de români Ziua Naşterii Domnului. Gala Cântecului Românesc, prezentată de Iuliana Tudor, va reuni peste 300 de interpreţi şi ansambluri folclorice, care vor intra în casele telespectatorilor duminică, începând cu ora 21.35.

După o trecere în revistă a celor mai bune emisiuni pentru copii realizate de TVR în programul În lumea copiilor (având-o gazdă pe Gianina Corondan), Marioara Murărescu vine cu o ediţie specială a Tezaurului folcloric – de fapt, o dublă ediţie, de sărbătoare, sub semnul celor 55 de ani ai Televiziunii Române – luni, 26 decembrie, de la ora 11.15.

La împlinirea celor 55 de ani, Televiziunea Română îşi omagiază sportivii într-un program maraton de aproape 5 ore, pe 26 decembrie (ora 14.45). Reprezentanţi de seamă din cele mai importante sporturi, 16 la număr, sunt invitaţi la această aniversare pentru a aminti telespectatorilor succesele lor, dar şi cum traseul lor s-a intersectat cu cel la Televiziunii Române. Alina Alexoi si Mihai Constantin vor fi gazdele celor peste 100 de invitaţi ai programului 55 de ani de sport.

Zilele TVR se încheie cu Gala teatrului şi filmului de televiziune, un alt program maraton pregătit de TVR pentru anivesarea celor 55 de ani de existenţă. Programul difuzat de TVR 1 pe 26 decembrie, de la ora 21.00, este “o preţuire publică pentru actorii cărora le datorăm arhiva de aur a Televiziunii Romne şi al căror destin artistic şi personal se împleteşte cu istoria TVR” (Liana Săndulescu).

Cititi aici mai multe amanunte despre programele de Craciun difuzate de TVR1

•’60?  sau ’90?  Hitul Ettei James „At Last” sau muzica trupei Taxi?

 • TVR 1 transmite ÎnTrecerea anilor ‘60 şi ‘90 sâmbătă, 23 iulie, ora 21.00

La penultima ediţie a emisiunii ÎnTrecerea anilor intră în competiţie anii ‘60 şi ‘90. Este un episod important, la finalul căruia telespectatorii vor afla ce decade se vor întâlni pe 6 august în Marea Finală.

Piesa „At Last”a făcut furori în anii ’60, deşi fusese compusă mult mai devreme. O cânta atunci Etta James. La ÎnTrecerea anilor o cântă Adina Răducan, o puştoaică deţinând o mulţime de premii naţionale şi peste hotare. Cu toate astea, când a trebuit să plece la San Remo Junior, a făcut-o pe ultima sută de metri pentru că nu găsea sponsori care să o ajute în acest sens. Dacă s-a gândit să renunţe, câte ore pe zi face vocalize, cu cine i-ar plăcea să cânte în duet sunt câteva întrebări la care va răspunde Adina.

Trupa Taxi cântă la ÎnTrecerea anilor o piesă a anilor ’90, iar telespectatorii vor afla despre planurile trupei, dacă Taxi a susţinut concerte în străinătate în anii ’90 şi dacă, promovând genul lor de muzică, ar fi avut succes peste hotare (cu melodiile cu tentă socială).

La capitolul folclor, cu dansuri reprezentative pentru anii ’60, mai exact o suită de jocuri din Maramureş, vine Ansamblul de dansuri folclorice „Transilvania” din Baia Mare. Cu un repertoriu de 25 de suite coregrafice, acest ansamblu şi-a confirmat valoarea prin premiile obtinute la Festivalul Mondial de Dans Folcloric organizat la Palma de Mallorca. 

În serile de folclor ale festivalului Cerbul de Aur, au urcat pe scenă aproape la fiecare ediţie. Cum jucau românii în anii ’90, a fost invitat să exemplifice, laÎnTrecerea anilor, Ansamblul de dans folcloric „Cerbul Carpatin” din Braşov. Ei vor interpreta o suită de „Jocuri din zona Făgăraşului”.

Andra Fănică va cânta, la ÎnTrecerea anilor, o melodie a Ritei Pavone, celebră în anii ’60 – „Datemi un martello”. După o piesă energică, de anii ’60, o baladă senzaţională a anilor ’90: o arădeancă mică si aprigă, Brigitta, cântă “Don’t Speak”, megasuccesul trupei No Doubt.

Pentru performanţele lor în sport, reprezentative pentru perioadele din concursul din această seară, anii ‘90 sunt prezenţi prin Maria Olaru, fosta campioană europeană, mondială şi olimpică la gimnastică, iar de partea anilor ‘60 „joacă” o fostă stea a lui… Dinamo, Augustin Deleanu – component al echipei naţionale care a reprezentat România la Mondialele din Mexic.

            Tot la ÎnTrecerea anilor mai vin constănţeancă Alessia, cu “Do Wah Diddy Diddy” şi Hotel FM, cu “Bed of Roses”.

Norvegianul Ovidiu Jacobsen, castigatorul Cerbului de Bronz din cadrul editiei trecute a Festivalului Cerbul de Aur de la Brasov, si interpreta Paula Seling se vor inscrie impreuna la preselectia de anul acesta a concursului de muzica Eurovision, organizata de Televiziunea Romana, scrie Revista Vip.

Ovidiu a mai concurat de doua ori in cadrul acestei competitii, promovand Norvegia, tara sa de adoptie.

“Dupa ce am cunoscut-o pe Paula la Cerbul de Aur, am stabilit sa avem o colaborare, iar apoi ne-am gandit ca ar fi interesant sa prezentam o piesa impreuna la acest concurs, cu atat mai mult cu cat Eurovisionul va avea loc in Norvegia anul acesta”, a declarat artistul.

Citeste si
Cerbul de Aur: Alti sapte concurenti. Si Ovidiu Jacobsen care-i si intrece!

Artista spune că şi-a jurat să nu plece din ţară, în comunism, deşi tentaţiile existau.
Cântăreaţa Dida Drăgan, care şi-a făcut debutul în muzică în urmă cu mai bine de 30 de ani, „liberală convinsă”, încă elevă la cei 62 de ani împliniţi luni, pe 14 septembrie, şi preşedinte al Cerbului de Aur, vorbeşte pentru EVZ despre viaţa de artist în Epoca de Aur şi în tranziţie.

„Eu am fost printre interpreţii cu cele mai mari onorarii dintr-o ţară socialistă”, spune Dida Drăgan, mărturisind că şi-a jurat să nu plece niciodată din ţară, deşi unii agenţi i-ar fi oferit sume fabuloase la acea vreme.

EVZ: Cum arată viaţa dv. astăzi, în afara faptului că încă mai sunteţi elevă?
Dida Drăgan: Plec în străinătate, cânt, mă ocup de treburile din Consiliul de Administraţie al TVR. Am încercat şi ceva nou, ce nu mai făcusem până acum, şi anume opera. La început nu am vrut, pentru că am zis că nu e lumea mea, dar pentru că merg la şcoa lă şi am un ambitus deosebit, am putut să cânt şi operă. Practic, am vrut să văd dacă pot şi asta, şi am putut. Mă pregătesc să lansez, în curând, un album, şi chiar am să cânt o piesă împreună cu Bodo, „Te voi iubi mereu”. Cânt în continuare în Germania, unde am fost pe scenă alaturi de Nina Hagen şi unde poate că ştiţi că am bătut toate topurile posibile şi imposibile. După 20 de ani, am îndraznit să cânt şi balade româneşti. Şi mai cânt şi în Elveţia. Însă niciodată nu mi-a plăcut să bat toba şi am încercat să fug de zia rişti, pentru că nu îi înţeleg. Nu înţeleg de ce trebuie să facem atâta lobby pentru o grămadă de domnişoare care nu reprezintă nimic pen tru istoria acestei ţări. Dar probabil că aşa este în economia de piaţă sau, mai ales, de viaţă, trebuie să vinzi.

Aţi ieşit foarte des din ţară, chiar şi în timpul comunismului. Nu v-a tentat niciodată ideea de a rămâne în străinătate?
Vreau să spun un lucru foarte important. Înainte de a primi paşaportul să plec în străinătate, mi-am dat mie însămi cuvântul de onoare că nu am să rămân şi nu am rămas. Toţi colegii
mei din străinătate s-au întrebat de ce nu am ales să rămân, eu puteam în câteva minute să fiu, nu milionară, multimilionară, însă am adus toţi banii pe care i-am câştigat agenţiei, statului român. Asta pentru că inima mea nu era legată de alt pământ. Acum, dacă aş vrea, aş putea să trăiesc oriunde, nu regret nimic din ce am ales… a fost o acţiune a sufletului meu, un jurământ pe care nu am să-l încalc niciodată. Primele dăţi când am plecat în străinătate mi s-a oferit o suma fabuloasă ca să cânt într-un bar, alături de artişti foarte mari. Pe vremea aia, acum cam 25 de ani, a-i oferi unui interpret 8.000 de dolari era o sumă fabuloasă, dar am refuzat-o zâmbind.

De ce?
Dacă aş spune că aveam banii ăia atunci aş minţi, nu am acceptat pentru că mi-ar fi fost frică, ci pentru că nu era lumea mea. Deşi am câstigat foarte mult, nu au contat niciodată banii. Eu am fost printre interpreţii cu cele mai mari onorarii dintr-o ţară socialistă şi am fost unul dintre puţinii artişti care şi-au adus cota imensă la agenţie, pe lângă cei câţiva saci de bomboane pe care îi aduceam pentru copiii de la orfelinate.

Cum vă amintiţi de vremurile de început ale carierei?
Am învăţat foarte mult, niciodată nu am stat pe loc, de fapt nu am timp nici acum să stau pe loc prea mult. Am multe amintiri frumoase din atâtea şi atâtea spectacole şi turnee pe care le-am făcut. Îmi amintesc de un spectacol în Slovacia, când, la sfârşitul concertului, am primit un coş mare cu flori şi m-am îndreptat spre el să-l iau şi nu am văzut fosa, care este un spa ţiu destinat orchestrei, şi am căzut în ea. Amintiri frumoase am cu tot ce mi s-a întâmplat acasă cu for ma ţia mea Roata, unde am cântat cu Sorin Chifiriuc, un artist pe care şi l-ar dori foarte multe ţări, cu Liviu Tudan, cu Dan Vladimir Aldea, care acum scri e orchestraţii pentru Madonna, cu Roşu şi Negru… Mai păstrez şi a cum legătura cu toţi.

Citeste totul aici

Roxana Iliescu, realizatoarea rubricii mondene din emisiunea „6! Vine presa”, a obţinut un interviu în exclusivitate cu artistul italian Tiziano Ferro. Materialul va fi difuzat vineri, la “Săptămâna mondenă”, de la ora 19.00, pe B1.

Muzicianul a susţinut un concert electrizant în ultima seară a Cerbului de Aur. Pentru telespectatorii B1, Ferro va dezvălui, în premieră, metodele prin care a reuşit să ajungă la forma fizică de invidiat din prezent, pentru că, puţini ştiu, el a fost obez. Roxana a aflat care este acum relaţia lui cu mâncarea, cum şi când a început să ţină un jurnal sau care este cel mai frustrant lucru din cariera sa.

Tiziano Ferro a dezvăluit, emoţionat, şi ceea ce l-a împins către scenă: “a fost soluţia găsită pentru a atrage atenţia celor din sufletul meu… Evident, cânt din pasiune, pentru că simt nevoia să comunic prin muzică ceea ce simt, dar, în copilărie, a fost nevoia de a atrage atenţia părinţilor mei.”

Deşi e fascinat de televiziune, Tiziano nu are televizor acasă. De ce? Răspunsul îl veţi afla urmărind interviul special de vineri.

Tiziano Ferro este un cântăreţ de origine italiană, ale cărui albume şi single-uri au fost vândute în peste un milion de exemplare. Aproape toate melodiile le interpretează în limba maternă, nu în engleză, motiv pentru care el însuşi crede că nu se face pe deplin înţeles fanilor săi.

Cerbul de aur, in valoare de 10.000 de euro, a fost primit de catre italianul Antonino (foto), in timp ce Geta Burlacu nu a primit nimic, absolut nimic. Mi se pare pur si simplu revoltator, scrie Florin Budescu pe blogul sau.

Vreau sa explic ceva. Jos palaria pentru originalitatea si prestatia lui Antonino. Este o voce de care vom mai auzi, fara nici un fel de discutie.

In schimb, ceva trebuia sa primeasca si Geta Burlacu, unul dintre premii, in timp Glen Vella nu merita decat gloria de a fi finalist, iar si aceasta mi se pare cam mult.

Premiul de popularitate, in valoare de 3.000 de eur, a fost primit de catre Ovidiu Jacobsen (foto) din Norvegia. Ovidiu a primit de asemenea si Cerbul de Bronz, in valoare de inca 5.000 de euro.

Premiul special al Juriului Cerbului de Aur, in valoare de 3.000 de euro, a fost decernat maltezului Glen Vella. Sa nu uiti, Darie, aici trebuia sa fie si Nadine…

Din punctul meu de vedere, faptul ca maltezul a primit premiul juriului mi se pare un semnal trimis de catre organizator omologilor maltezi si un semn de curtoazie si de prietenie. Vella nu merita acest premiu.

Cerbul de argint, in valoare de 7.000 de euro, este decernat grupului romanesc alternative rock The Marker.

Da, meritoriu, dar baietii mai au mult de crescut si de mancat paine in muzica, pentru ca deocamdata manifesta talent, stiu muzica si cam atat, din punctul meu de vedere.

Acestia sunt finalistii Cerbului de Aur din acest an, scrie Florin Budescu pe blogul sau.
Antonino din Italia. Un finalist cu a carui prezenta sunt de acord: a fost printre cei mai buni.

Laura din Finlanda. Nu avea ce cauta in finala. Da, canta binisor, dar au fost alti concurenti mai buni, ce nu s-au calificat, ca Nadine, a carei lipsa din finala este, din punctul meu de vedere, un scandal.

The Marker din Romania. Partial color de acord cu prezenta lor. Canta bine, dar piesa nu este foarte originala. Baietii pun suflet, stiu muzichie serioasa, insa au probleme la capitolul componistica.

Glen Vella din Malta, acest Michael Jackson din Mediterana, nu mi-a spus nimic, nu a avut originalitate, nu m-a spat la nara stanga cu ambitusul ori cu volumul sau, deci nu cred ca avea ce cauta in aceasta finala.

Geta Burlacu (foto) din Basarabia. Unul dintre preferatii mei. Cred ca merita Cerbul de Aur.

Jasmine din Romania. Are voce foarte buna, dar nu are componistica. S-a plafonat pe R&B. Cineva sa o scoata din acest reflex interpretativ, ca este pacat. Nu cred ca, avand in vedere aceste lucruri, avea ce cauta in aceasta finala.

Citeste totul aici

Claudia Faniello din Malta. Voce. Personalitate interpretativa. Orizont muzical. Imi place aceasta cantareata, pe care o stiu de mai multi ani. In acest moment, remarcatii mei sunt, pana acum: Geta Burlacu, Ovidiu Jacobsen si Claudia Faniella, ordinea valorica fiind, dupa parerea mea, cea in care am dat aceste nume, scrie Florin Budescu pe budesh.blogspot.com.

Dupa cate stiu, in seara aceasta va mai aparea o mare (si noua) figura: romanca Nadine. Problema Claudiei Faniello cred este locul comun reprezentat de muzica pe care o canta. Deja la a doua piesa mi-a scazut mult interesul.

Ii inteleg pe maltezi: este bine pe insula lor, e cald, toti canta bine, mai stiu cateva cantarete foarte bune, le-am vazut actionand si la Cerb, si la Eurovision, problema este ca le cam lipseste componistica.

Emin Hasan din Azerbaidjan, foarte mandru de premiile obtinute in Belarus si in Ucraina, interpreteaza cu suflet o prima piesa disco de inspiratie etnica turcita, pentru care nu am organ. Sa vedem ce va face din “Noaptea albastra”. La Radio Erevan, un ascultator pune o intrebare: Ce face un azer din cantecul “Noapte albastra”, al cantaretului roman Gabriel Cotabita? Radio Erevan raspunde: Varza si manea.

Glen Vella din Malta are un mod de emisie a sunetului care aduce vag, tocmai astazi, cu Michael Jackson. Mai si seamana putin fizionomic cu acesta. Vocea este putin tubata si nazalizata, dar placuta. Nu da pe afara de originalitate si nu mi se pare unul dintre starurile globale lansat de Cerb. In rest, despre ce sa mai discutam? Despre macelarirea unui anumit haiduc? Nu cred ca are sens.

Laura din Finlanda ne va da posibilitatea sa vedem daca altii se pricep sa scoata mai mult decat noi din “Balkan Girls”. Are voce foarte buna, stie cum sa atace sunetele si, dupa cum arata, se vede bine ca intai s-a facut cantareata, lucru care chiar o intereseaza, iar abia apoi s-a ingrijit sa fie telegenica.

Prima piesa pe care o canta este insa cam plictisitoare, monotona. Una peste alta: cantareata mai buna decat piesa. A, si sa nu uit: versiunea la “Balkan Girls” e mai slaba, iar cantareata, cand se agita, incepe sa falseze si sa gafaie. Cred ca nici nu i se potriveste cantecul.

Ori Piaf din Israel (foto) seamana la fata cu Noa, reprezentanta acestui stat la Eurovision si canta foarte bine, insa in alta maniera decat compatrioata sa. Aduce, acum spun prezentatorii, cu sistemul de cant al lui Edit Piaf, cu care are in comun ceva tremolo. Nu are foarte mare forta interpretativa si nu ma prea arunc dupa pastise la mari cantareti.

Cand intra in “Uite-asa as vrea sa mor”, falseaza si tremoloul ei suna ciudat. Dupa cum pronunta, cred ca e romanca din Statul Evreu sau, oricum, este familiarizata cu limba romana. Nu ma impresioneaza atat prin felul in care canta, cat prin cat suflet pune, ceea ce conteaza mult la un cantaret.

Nadine, basarabeanca Nadejda Trohin (foto), naturalizata in Romania, este, dupa parerea mea, cel mai bun concurent de la aceasta competitie Cerbul de Aur, de anul acesta.

Trece cu gratie de la prelucrare din cant popular, in prima piesa, la un fusion cu componente puternic jazzistice in a doua piesa. Canta foarte bine si transmite foarte mult, pentru ca este extrem de empatica.

Al doilea cantec este un jazz-bossa-nova de foarte buna calitate, pe care il canta cu mare alonja, combinand acoladele vocale ample cu scat-ul cu o tehnic ainterpretativa impresionanta.

Citeste totul aici

Anca Lupeş, managerul trupei Sistem, formaţie pe care Marian Ionescu de la Direcţia 5 a acuzat-o că a făcut playback la Festivalul Cerbul de Aur, a declarat pentru Mediafax că playback-ul a fost o soluţie de compromis, “cea mai sigură”.
“Pentru programul pe care l-au avut de făcut la Cerbul de Aur, varianta de playback a fost cea mai sigură “, a declarat Anca Lupeş

“Împreună cu TVR ne-am gândit că pentru deschidere aşa ar fi cel mai bine – să nu înşirăm foarte multe cabluri“, a mai spus Lupeş, explicând că, după recitalul trupei Sistem, scena festivalului trebuie eliberată în doar două minute. “ Nu mai e un secret pentru nimeni că Sistem ştie să cânte live, a fost o soluţie de compromis acceptată“, a subliniat ea.

În ceea ce priveşte acuzaţiile celor de la Direcţia 5, Lupeş a spus că aceştia au de mult timp ceva împotriva celor de la Sistem. “Fiindcă Marian Ionescu are o vendetă personală cu Sistem şi nu pierde nicio ocazie să se lege de trupă (…). Sunt convinsă că şi Direcţia 5 a făcut playback când a fost nevoie“, a mai spus Lupeş.

Membrii formaţiei Direcţia 5 i-au acuzat, vineri, într-o conferinţă de presă, pe membrii formaţiei Sistem că au făcut playback şi nu au cântat live pe scena Cerbului de Aur de la Braşov.

“Este foarte uşor să îţi aduci un calculator, să pui un CD şi tu numai să te faci că baţi în nişte butoaie. Totul a fost playback“, a declarat Marian Ionescu, liderul Direcţiei 5.

“Este important ca ceea ce faci să nu fie aşa… de păcăleală şi în culori. A fost prea mare păcăleala şi prea multe culorile“, a adăugat acesta.

Ovi din Norvegia este defapt Ovidiu Jacobsen, un roman stabilit in tara fiordurilor. “Influenţele sale sunt Billy Joel şi Elton John, al căror fan înfocat este”, noteaza site-ul TVR.

Canta foarte-foarte bine si are o personalitate muzicala extrem de dezvoltata. Este probabil cea mai stenica prezenta din aceasta a doua seara. Parca vad cu nu-i dau astia din juriu nimic…, scrie Florin Budescu pe blogul sau.

Seara nu a inceput cu Ovidiu Jacobsen, ci s-a incheiat cu el, dar l-am scos in fata pentru ca merita cu prisosinta. Ovidiu Jacobsen s-a asezat la pian si a ocupat scena si Piata Sfatului cu sistemul lui de a construi, incepand de la pian, cu care se acompaniaza intr-o frumoasa simbioza.

Baiatul asta arde! Trebuie sa avem mare grija ce facem cu el, pentru ca e foarte talentat. A doua piesa este “Secunda” lui Mircea Baniciu, pe care o canta excelent. Repet, as vrea sa-l mai aud pe omul acesta, sa vad ce mai canta, pentru ca-mi place foarte mult.

Ca sa nu mai vorbesc ca s-a apucat sa construiasca pe pian niste armonii de trecere, in maniera Valentin Radu, care demonstreaza clar ca a trecut printr-o scoala serioasa de muzichie, de tipul celei urmate de Valentin (ma refer la Juilliard).

Olia Tira (foto) din Republica Moldova a intrat puternic prima in concurs, cu un hit al americanilor de la Snap. Voce, prezenta scenica, coregrafie. Frumos.

O singura problema: eu nu ma omor dupa acest gen de muzica. Putin scartzait in voce, ca si la Nicola. S-o fi lasat de fumat, dar are o voce adevarata si, inca odata: se vede stiinta de cant a scolii de inspiratie rusa de la Chisinau. Ne-am ales si noi cu ceva bun de la rusi…

Urmeaza “Love is in the air” a lui Tom Boxer. La pasajele de subtilitate, Oliei ii cam juca vocea printre sunete, insa destul de putin sesizabil si mai ales atunci cand nu canta in forta. Are o infundare a vocii pe anumite categorii de frecvente acute.

Marcela Garcia Cruz din Mexic, scoasa parca din telenovelele-n care actrita din rolul principal este in timpul liber cantareata de muzica usoara, isi formeaza un cerc de admiratori, dand cu coapsa peste ecran si in timp devine diva plenara, a cantat destul de slab, este gafaita si la notele in piano nu are acuratete pe voce.

Comparativ cu Olia Tira, calitati vocale mult mai slabe. Ati mai vazut vreodata o chinezoaica debraland delicat din repertoriul Nicolei? Cred ca in acest moment cantareata, proprietara unui lant de cofetarii in Capitala, se tavaleste de ras prin casa. Poate-i trimite cadou un cataif.

4Yüz din Turcia a glosat fara succes din Luminita Anghel. “Let me try”. Depinde si ce. Foarte slabi concurenti anul acesta, in afara de Jacobsen si Geta Burlacu. Cand preiei un asemenea hit, cum este “Let me try”, trebuie sa ai mare grija ce faci din el si sa respecti spiritul partiturii. Ori, daca schimbi spiritul partiturii, sa fii atent sa nu fii penibil. De exemplu, imi suna ca naiba “Let me try” pe ritmuri orientale.

Mai ales ca vocile nu prea se imbucau, pentru ca ici si colo apareau puncte de dizarmonie. De ce? Pai e simplu: pentru ca vocile din cand in cand isi dovedeau lipsa de fiabilitate, falsand. La a doua piesa, probabil creatie originala, am trecut la ritmurile tarzaniene tipice, cu care ne-au spart la creieri in ultimii ani turcii pe la Eurovision. Nici astfel turcii nu au reusit insa sa nu falseze, de mi s-au strepezit timpanele. Au! Ma dor maselele! Mama, ce harmalaie! Eu ce vina am sa inghit asemenea gunoi antimuzical?

Citeste totul aici